|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
![]() |
Responsabil cu aducerea trandafirului in Europa se pare ca este Alexandru cel Mare, care, dupa un razboi in Persia, a adus cu el nenumarate comori, printre care si trandafirul. Herodot este insa de parere ca nu Alexandru cel Mare, ci Midas, regele mitic, a adus floarea pe pamant grecesc.
Oricum, asiaticii au realizat primele incrucisari. Confucius scrie ca imparatul Chinei avea peste 600 de carti despre trandafiri, pentru a sti cum sa-si ingrijeasca florile preferate.
In Evul Mediu crestin, cea mai cunoscuta utilizare a trandafirului a fost aceea creata de Papa Leon al IX-lea, in secolul al XI-lea: el a initiat ceremonia trandafirului auriu, trimis anual unui monarh european ca semn al stimei si rasplata a faptelor apreciate de Sfanta biserica.
Culoarea trandafirilor este diversa, de la alb la roz, galben, oranj pana la tonuri infinite de rosu si violet intunecat, apropiindu-se uneori de negru. Dar nu numai coloritul si aspectul fac din trandafir o floare atat de apreciata, ci si mirosul lui, atat de special incat majoritatea parfumurilor fabricate au in compozitia lor si esenta de trandafir. Exista totusi si trandafiri lipsiti de miros, unii mirosind chiar urat. E greu de descries dezamagirea unui mare si pasionat crescator de trandafiri la descoperirea ca mirosul plantelor nu este nici pe departe creat pentru a desfata simturile omenesti, ci pentru a atrage insectele polenizatoare, el fiind astfel incat sa le placa lor, sa le atraga pe ele, pe insecte si nu pe oameni.
Mirosul, un amestec de alcool, zahar si enzime provine, din cloroplastele si din structurile partilor verzi ale plantei care, in prezenta clorofilei si folosind lumina soarelui, elaboreaza ( din apa, dioxid de carbon si saruri minerale ) substantele organice, hrana plantei. Astfel, in functie de vreme, parfumul trandafirilor este slab in zilele mai reci si puternic in zilele calde si insorite cand, dimpotriva, procesul de fotosinteza inregistreaza cote maxime.
Nobili si delicati, trandafirii se vand anual numai in America de Nord in numar de peste 20 de milioane ca flori taiate si de doua ori mai multi ca flori de gradina. Cultivati in sere, trandafirii au nevoie de udari zilnice pentru a se evita compromiterea petalelor. Trandafirii au de asemenea nevoie de o ingrijire speciala, frumusetea nefolosindu-le la nimic in fata daunatorilor, ei fiind frecvent atacati de ciuperci si diferiti alti paraziti.
Trandafirii se planteaza in lunile august si septembrie in sol fertile si bogat in humus si umiditate. Arbustii de trandafir sunt rezistenti la inghet, aspectul lor fiind unul rustic se seducator.
Timp de peste 5.000 de ani, Persia si China au fost habitatul de origine al trandafirilor, al florilor cu parfum dulce si imbietor. Li se spunea Avestan-Vaedha in limbile europene, in timp ce in limba moderna persana trandafirul se numea Vard, Wrodon in greaca si Rhodian in greaca etrusca. In secolul al VII-lea trandafirii au fost cunoscuti si in Europa, unde in limba Latina derivatul Rosa devine Rose.
Cutivatorii europeni s-au straduit ani la rand sa creeze trandafiri cu parfumul celor stravechi asiatici, trandafirii moderni, cultivate in Anglia si Franta, fiind diferiti.
Acum exista in lume peste 30.000 de varietati de trandafiri si o multime de legende, dintre care una veche persana povesteste ca trandafirul rosu a fost atat de alb si stralucitor la inceput ca o privighetoare s-a indragostit de el. Din prea multa dragoste, privighetoarea l-a strans asa de tare la piaptul sau incat spinii i-au zgariat trupul. Sangele privighetorii ranite a transformat trandafirul alb intr-unul rosu.
Dintotdeauna oamenii au avut o mare pasiune pentru trandafiri. Astfel, podelele palatului cleopatrei erau pavate cu petale de trandafiri, iar marele intelept Confucius avea peste 600 de carti despre cum se ingrijesc trandafirii. In piesele sale, Shakespeare face mai mult de 50 de referiri la trandafiri.
Cel mai batran trandafir din lume, inca mai infloreste pe peretele Catedralei Hildesheim din Germania. Dar insusi trandafirul este o legenda! Se spune ca pe timpul Imperiului Roman, Rhodante, o fecioara despre a carei frumusete se dusese vestea, era atat de asaltata de petitori incat aceasta, obosita si exasperata de insistentele lor, a fost nevoita sa se refugieze in templul prietenei sale, Diana. Dar, cand a vazut multimea de tineri luandu-I cu asalt portile templului, cautand-o peg raga lor Rhodante, a devenit atat de invidioasa, incat si-a transformat prietena intr-un trandafir si pe admiratorii ei in spini.
Varsta trandafirilor se pierde in negura vremurilor. Arheologii au descoperit inscriptii vechi gasite excavand templele Un din Irak, in care se pomeneste ceva care se refera la un transport de apa de trandafiri pentru sultanul Bagdadului. Acesta folosea cel putin 30.000 de vase cu apa de trandafiri pe an, pentru ca intregul sau palat, heremul sau si peste tot in camerele lui sa miroasa frumos.
Demult, in Italia, trandafirul era "floarea carerilor in casatorie": indragostitul presara in fata casei iubitei sale petale de flori, iar daca a doua zi erau maturate, atunci declaratia era respinsa; daca insa petalele se gaseau tot acolo, nu mai ramanea decat sa se hotarasca ziua logodnei.
In afara de romani, si grecii, egiptenii si celtii cunosteau semnigicatia funerara a florii. La celti, un arbust de trandafri alb, sadit pe mormantul celor dragi, simboliza pacea si fericirea in lumea de dincolo.