Frumoasele roze ale Africii

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN KENYA

„Cele mai frumoase flori!“ „Cel mai nimerit cadou pentru o prietena!“ „Un mod de a spune: «Te iubesc».“

POATE si voi gânditi ca aceste persoane din Nairobi (Kenya). Dintre toate plantele cu flori, fie salbatice, fie cultivate de om, este probabil singura îndragita pretutindeni. Veacuri la rând, trandafirul a înflacarat imaginatia omului. Poetii l-au cântat în versuri, iar pictorii si sculptorii l-au imortalizat în lucrarile lor. Shakespeare a scris despre el celebrele cuvinte: „Un nume ce-i? Un trandafir, oricum / Îi spui, îti da acelasi scump parfum“ (Romeo si Julieta, în româneste de St. O. Iosif). Multumita lui s-au înfiripat si cimentat prietenii, gratie lui au fost restabilite relatii si tot prin el au fost încurajati bolnavi.
Trandafirul are însa si o mare valoare economica. În multe tari unde conditiile climatice faciliteaza cultivarea florilor în scop comercial, trandafirul este o sursa importanta de venit. De pilda, recent s-a constatat ca 70% dintre milioanele de flori exportate într-un an de Kenya sunt trandafiri. Kenya este astfel unul dintre principalii producatori de trandafiri de pe piata internationala.
Odinioara, când omul nu descoperise înca fascinantele calitati ale nobilei flori, trandafirii salbatici cresteau în voie. Astazi, dintre cele peste o suta de specii de trandafiri salbatici doar câteva se cultiva. Prin metode de încrucisare atent controlate s-au obtinut miile de soiuri care ne încânta privirile. Ca urmare, faima florii s-a dus pretutindeni. Aproape ca nu exista tara în lumea-ntreaga în care sa nu creasca trandafiri. Cel mai cunoscut si mai raspândit soi este Thea hybrida.

Din sera în vaza
Multi cumparam trandafiri de la florarie sau din piata. Cultivati în scop comercial în sere mari, necesita mai multa atentie decât trandafirii de gradina. Vizitând terenurile de trandafiri de lânga Nairobi, am înteles de câta îngrijire au nevoie florile înainte de a ajunge pe piata.
Aici, ca de altfel peste tot în Kenya, în marile serele acoperite cu polietilena se cultiva trandafiri în scop comercial (vezi imaginea de la pagina 26). Serele sunt foarte utile. Trandafirii proaspat altoiti sunt mai delicati si trebuie ocrotiti de intemperii. Ploile abundente, vântul sau razele puternice ale soarelui le pot dauna. În plus, pentru a mentine o temperatura constanta în sera, trebuie ca aerul rece sa intre cu usurinta, iar aerul cald sa iasa.
În sere vedem rânduri de trandafiri tineri în diferite stadii de dezvoltare. Se cultiva mai multe soiuri de trandafiri, de la bine cunoscutul Thea hybrida, a carui tulpina se taie cam la 70 cm, pâna la trandafirul Sweetheart (o varietate de Thea hybrida), care se taie la 35 cm. Pe un hectar, cât are aceasta ferma floricola, ar putea fi cultivate aproximativ 70.000 de plante.
Dar cum se hranesc trandafirii? Patul florilor nu este unul obisnuit, ci e alcatuit dintr-un strat de piatra ponce (roca vulcanica), asternut pe folii de polietilena. Se prefera acest tip de sol, întrucât prin piatra ponce nu se transmit atâtea boli ca prin solul obisnuit. Pentru a uda trandafirii se foloseste sistemul de irigatie prin picurare. Tuburi subtiri directionate spre patul florilor distribuie apa si substantele nutritive în cantitate optima. Datorita solului vulcanic poros, apa ajunge pe folie, de unde este colectata si refolosita.
Desi li se ofera o îngrijire deosebita, trandafirii pot totusi contracta unele boli, cauzate în principal de fungi. De pilda, mucegaiul Botrytis cinerea si mana ataca frunzele si tulpina plantelor. Daca nu sunt tinute sub control, aceste boli pot afecta calitatea florilor. Fungicidele sunt deosebit de utile în lupta împotriva lor.
Pe masura ce timpul trece, bobocii prind culoare, semn ca trandafirii trebuie culesi. Florile sunt taiate cu grija când sunt înca boboci, iar petalele nu încep sa se desfaca. De ce? Nu se ofilesc atât de repede si îsi pastreaza mai multa vreme culoarea. Culesul poate sa difere de la soi la soi. În orice caz, este esential sa fie taiati dimineata devreme sau seara târziu când umiditatea este ridicata, iar procesul de ofilire mai lent. Trandafirii proaspat taiati sunt depozitati într-o încapere rece pentru preracire. Si aceasta etapa are menirea de a tine plantele proaspete mai multa vreme.
Urmeaza o alta etapa importanta: sortarea. Trandafirii sunt sortati dupa culoare si marime si împachetati potrivit cerintelor clientilor. Acum, sunt gata de plecare. De la aceste sere sunt transportati la cel mai mare aeroport din Nairobi, de unde vor zbura spre Europa, la mii de kilometri departare! Deoarece se ofilesc repede, trandafirii trebuie sa ajunga pe piata locala sau internationala în maximum 24 de ore de la cules.
Data urmatoare când veti primi în dar trandafiri sau îi veti cumpara de la piata ori de la florarie, opriti-va putin si gânditi-va la lunga calatorie pe care, probabil, au facut-o. Poate vin chiar din Africa! Astfel, si aprecierea pentru Creatorul tuturor lucrurilor, Iehova Dumnezeu va va creste! — Psalmul 115:1

Vor exista vreodata trandafiri albastri?
  Povestea trandafirului este lunga. Si nu e nici pe departe încheiata. Apar mereu tehnici noi de cultivare si de înmultire. De fapt, putine flori pot avea atâtea nuante! Ce trandafiri va plac mai mult? Albi, galbeni, roz, rosu-închis sau caramizii? Majoritatea acestor nuante sunt rodul numeroaselor metode de încrucisare folosite.
  Stiati, de exemplu, ca initial nu au existat trandafiri rosii? Si asta pentru ca le lipseste gena care duce la formarea pigmentului rosu. Rosul-aprins a fost obtinut cam prin 1930, printr-o mutatie genetica. Ulterior, s-au obtinut toate nuantele de rosu pe care le vedem astazi. În familia rozelor, a lipsit multa vreme. . . albastrul! Trandafirul, în mod normal, nu are gena care produce pigmentul albastru, delfinidina. Totusi, în 2004, dupa ani de cercetari si eforturi conjugate, o companie australiana si una japoneza au obtinut, prin metode de inginerie genetica, un trandafir albastru. Se fac însa cercetari pentru a se obtine o nuanta mai intensa.

[Legenda fotografiei)